Mi-e dor de primul tău sărut,
De fierbințile tale buze,
Care le căutau cu timiditate
Pe ale mele sfioase.
Mi-e dor de primul tău sărut,
Care printr-o simplă adiere
M-a pătruns până în suflet
Și mi-a copleșit întreaga ființă.
Mi-e dor de prima ta atingere,
De căldura plăcută,
Care a topit gheața din inima mea
Și m-a făcut să te iubesc.
Mi-e dor de prima ta atingere,
Care mi-a transmis instantaneu
Tumultul sentimentelor tale
Puternice și perpetue.
Mi-e dor de clipele frumoase
Petrecute împreună,
Care ne-au învățat ce e miracolul
Și ne-au dăruit armonia.
Mi-e dor de clipele duioase,
Când vărsam ambii lacrimi
Pentru un viitor
În care n-ar fi loc de „NOI”.
Filed under: Posturi în limba română | Tagged: dor, iubire, metamorfoza, Mihai Cătruna, regret, sărut, viitor |
Lasă un comentariu